Am nevoie de puțină liniște. Liniște ca să mă aud. Liniște ca să mă înțeleg. Liniște ca să îmi dau seama ce se întâmplă cu mine. Liniște ca să pot auzi vocea rațiunii și a conștiinței. Liniște ca să pot să privesc Cerul. Îmi place atât de mult să privesc cerul. Și știi de ce? Pentru că știu că o faci și tu. Oricât de departe ești față de mine, măcar privim amândoi același cer. Acel cer atât de minunat și atât de plin de mistere. În asta constă frumusețea lui. Și mereu mă întreb de ce ești așa departe, când locul tău este aici lângă mine. Sunt victimă a propriilor gânduri, pentru că am atâtea curiozități, atâtea imagini în cap, atâtea dorințe și pur și simplu nu știu ce să fac. Nu știu de unde să încep. Nu știu cu ce să încep. Știu doar faptul că îmi lipsești. Îmi lipsesc atât de mult momentele petrecute lângă tine, îmi lipsește zâmbetul pe care îl aveam pe față atunci când vorbeam cu tine. Pur și simplu îmi lipsești tu.

Se spune că timpul schimbă lucrurile, însă în realitate tu ești cel care trebuie să facă o schimbare. Tu controlezi jocul și tu decizi cine câștigă și cine pierde. Nimeni nu ia o decizie fără voia ta. Știi ce e trist cu adevărat? Că într-un final, totul trece. Acum stai și îți petreci seara în melancolie, fără vreun motiv special. Însă simți nevoia să petreci puțin timp singur. Doar tu și gândurile tale. Atâtea zile de tristețe, atâtea lacrimi vărsate. Și pentru ce? Ca în final totul să treacă. Timpul trece, oamenii se schimbă, iar persoanele cu care îți petreceai cândva timpul și erau cei mai importanți pentru tine, devin niște străini. E trist că totul trece și e dat uitării. Totul rămâne o amintire amară.

Dar poate într-o zi o să ne întâlnim iar. Da, eu și cu tine. Doar despre tine vorbesc, și dacă vreodată o să ajungi să citești ceea ce scriu, vei știi că tu ești acela. O să treacă timp și o să învățăm multe de-a lungul lui. Și uite asta e cea mai mare greșeală a mea. Stau și mă gândesc mereu la viitor, încât uit să prețuiesc prezentul. Uit să mă pun și pe mine pe primul loc. Uit să pun fericirea mea pe primul loc.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: