Uneori cuvintele nu trebuie să existe, căci, dacă există, strică. Uneori vorbești fără cuvinte. Uneori cuvintele rănesc pentru că se revoltă. Uneori cuvintele trebuie să tacă, să facă liniște și să asculte cum vorbește tăcerea. Uneori stai și te gândești la tot felul de chestii care îți trec prin cap și nu știi ce se întâmpla cu tine. Ceva te neliniștește. Zgomotul din jurul tău e atât de puternic, te face să devii confuz. Când erai mic erai atât de sigur că lucrurile pe care le faci, sunt bine și absolut nimic, dar nimic nu te împiedica să faci ceva care nu te face fericit. Odată cu trecerea timpului ne tot căutăm. Căutăm acea speranță din noi care să ne facă să luptăm în continuare cu ceea ce ne pune viața la încercare. Căutam adevăratul nostru “eu” interior. Căutam să ne cunoaștem mai bine. În această lume cu toți suntem pierduți în timp. De ce nu conștientizăm unele lucruri? De ce stăm să dăm cu piciorul la orice este bun și frumos? Gândește-te bine dacă vrei să rănești pe cineva. Fii pregătit de ce e mai rău căci tot ce e frumos e doar în capul tău. Cu toți avem greutăți de-a lungul vieții. Cu toți suntem câteodată triști.

Cu toți suntem câteodată prea ocupați pentru a vedea lucrurile pozitive din viața noastră. Fii tare în orice situație și nu uita să mai zâmbești din când în când. Durerea nu este niciodată permanentă. Tu trebuie să înveți cum să te eliberezi de ea. Viața este atât de scurtă ca să o irosim pe regrete și durere. Poate că nu ne dăm seama acum, însă mai târziu cu siguranță da și o să vedem ce a contat cu adevărat în viața noastră. Unii oameni se lasă convinși de cuvinte, pe alții îi conving faptele. E mult mai ușor să faci rău decât bine, într-adevăr. Dar nu cred că este cea mai bună cale spre liniște și pace. Ai grijă ce îți dorești, s-ar putea să se împlinească.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: